Căutare. 

  Te caut în cuvinte și nu te regasesc,

sunt puncte de suspensie și semne de întrebare,

pe foi reciclate de vreme cu tocul mâzgălesc,

și orice gând ce naște iarăși alăturări bizare

adaug monoton iar semne de mirare...

  pierd rândurile vieții rătăcitor prin rime,

și caut monoton cuvinte sa exprime

uimirea și speranța, tăria și credința,

și de se poate lesne eșec și biruința...

  și rătăcesc stingher, prin false judecăți,

bat drumuri neumblate să vizitez cetăți,

în care umbre dese întunecă gândirea,

și-n care piaza rea pare a fi iubirea...

  mă pierd în câmpuri dese de stihuri necitite,

și prin cuvinte moarte de veacuri nerostite,

în sulurile legii de mult de praf umbrite,

găsesc sensuri divine ce mii de ani n-au fost privite...

  și tu exiști, ești printre ele; prezența ta o simt,

ca umbrele de nori ce mângâie pământul,

ca visul ce mă scoate din somnul meu adânc,

ca șoapta ce mă îndeamnă să râd în loc să plâng...